Atacurile de panica pot sa apara si in tulburarile de anxietate sociala, sindromul de stres posttraumatic, consumul de droguri, depresia si alte probleme medicale. Uneori se poate identifica cauza, dar se pot produce si neasteptat. Factorii de risc cei mai frecvent incriminati sunt fumatul si stresul psihologic.
Atacul de panică este o boală care apare dintr-odată. Mai exact, fără o situație limită care presupune doze mari de stres. Autocontrolul dispare, apare senzația iminentă că se oprește inima însoțită de alte percepții ciudate, care însă doar aparent prevestesc colapsul.
Hiperventilatia stimuleaza aparitia celorlalte simptome ale atacurilor de panica (avertijul, disconfortul toracic etc.), pe cand respiratia adanca si lenta le previne si le amelioreaza. Exercitiile de respiratie sunt utile pentru inducerea unei stari de calm la debutul unei crize anxioase. - Tehnicile de relaxare.
Simptomatologia atacului de panica este foarte variata, ceea ce si induce in eroare persoana, fiind convinsa ca ceva este in neregula cu inima ei, in general, sau cu plamanii, avand gânduri catastrofice - ca ar putea muri, lesina sau innebuni: -senzatia ca a pierdut controlul -frica foarte puternica
Așadar, se poate muri de la un atac de panică? Răspunsul este unul scurt: NU , de la atacul de panică nu se moare! Faptul că atacul de panica NU ucide este unul dintre cele mai importante învățăminte pe care le putem însuși în cadrul ședințelor de psihoterapie.
La persoanele susceptibile, rezultatul poate fi un atac de panica. Efectul stimulativ al cofeinei poate, de asemenea, sa promoveze anxietatea. Cofeina poate declansa un atac de panica la cineva care este susceptibil de activarea sistemului nervos, care mediaza raspunsul organismului la stres sau pericol.
yiSmWX.
Tratament. Atacurile de panica dispun de doua optiuni terapeutice:. medicamente; psihoterapie, in special tehnici cognitiv-comportamentale. Factorii care determina optiunea terapeutica pentru medicamente, psihoterapie sau combinatia lor sunt mai multi:. impactul tulburarii asupra functionarii individului in sferele principale ale existentei sale (familie, serviciu/scoala, viata sociala)
Se pot produce în orice moment, în timpul desfăşurării oricărui tip de activitate (când ne relaxăm, când facem cumpărăturile, când lucrăm sau când conducem). În cea mai mare parte a cazurilor, aceste atacuri de panică durează în jur de zece minute. Persoana în cauză se poate simţi extrem de obosită atunci când atacul scade în intensitate.
Hiperventilatia stimuleaza aparitia celorlalte simptome ale atacurilor de panica (avertijul, disconfortul toracic etc.), pe cand respiratia adanca si lenta le previne si le amelioreaza. Exercitiile de respiratie sunt utile pentru inducerea unei stari de calm la debutul unei crize anxioase. - Tehnicile de relaxare.
Atacurile de panica sunt caracterizate printr-o serie de simptome care pot include transpiratie, palpitatii, dificultati de respiratie, tremor, sufocare si sentimentul de moarte iminenta. Atacurile de panica pot fi terifiante. Aceste atacuri au la baza o stare intensa de anxietate care accelereaza ritmul cardiac si pot cauza dureri de cap sau ameteli. Un atac de panica poate sa dureze doar cateva minute, dar sentimentele de frica si neliniste sunt foarte puternice.
se poate muri din atacuri de panica
